Din categoria unde-i burta incape si-un ghiul

...sau mai bine spus un lant...gros, mare de aur. Sa vada jmecherii de pe plaja ce bazat este el. Si gagicile ce dotat ii este buzunarul (fiind probabil singura portiune din pantaloni bine echipata).
Probabil ati recunoscut peisajul arhicunoscut de Mamaia, pe care, din diverse motive dintre cele mai nobile, m-am vazut nevoita sa-l admir saptamana trecuta.
Si asa l-am vazut pe el: printre muntii de chistocuri de tigari si coji de seminte aruncate pe plaja, venea el, inalt, gras si cu ghiului la vedere, calare pe un ASMA (si uite cum mai aflu si eu ce mai e nou prin lumea fashion-automobilismului), cu chelia in vant si Gucci Sunglasses pe urechile clapauge.
And don't get me started about the "she" on the beach. Am vazut atatea silicoane intr-o saptamana cat n-am vazut de cand am invatat sa pronunt cuvantul corect.
Si in ciuda atator pretentii si fite de bucuresteni/constanteni/etc - romani sa fie, se pare ca atunci cand vine vorba de servicii, se multumesc cu foarte putin: nu de alta, dar serviciile de la hotel/restaurant sunt de-a dreptul execrabile. Si asta tinand cont de faptul ca mereu au fost pline!
Pana la urma, cel mai mila mi-a fost de saraca musculita care s-a inecat in supa mea. Si stii cum e vorba: mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe sufletul!