joi, 11 noiembrie 2010

Putina cultura nu dauneaza decat prostiei/prostimii

Se recomanda drept cel mai mare muzeu online de pictura din lume. Oricum, e de vizitat (cum ar veni - o repetitie pentru intalnirea cu originalele): mystudios.com.

luni, 8 noiembrie 2010

Cum divortezi de decedat

Orice situatie aparent banala iti poate da batai de cap daca incerci sa o supui reglementarilor legale autohtone. Pana la momentul cu pricina, am fost intotdeauna de parere (no offense) ca dreptul este un domeniu mai degraba plicticos, caracterizat de arhive de documente si stive de praf.
Momentul la care fac referire este cel in care teoria mea a fost ea insasi facuta praf de urmatoarea speta de drept (prin mijlocirea lui Nico):
Se ia un cuplu cu ceva vechime in casatorie, suficienta cat sa duca la un divort. Datorita unor erori procedurale - ce tin de activitatea judecatorului - decizia de desfacere a casatoriei din prima faza este atacata in final pe motive ce tin de persoana care suporta "cheltuielile de judecata". Divortul insa nu-l contesta nimeni.
Aici intervine intriga in povestire: procesul e in plina desfasurare, cand moare individul. Si ne lasa cu urmatoarea problema de logica: ce este "ea" - vaduva sau divortata?
Divortata va fi cand va exista o hotarare judecatoreasca definitiva care va atesta acest statut. Pentru ca impricinatul absenteaza (si nici nu are nicio vina in acest caz ca sa se incheie procesul, nici nu pot fi chemati mostenitorii lui intr-o actiune de divort), procesul se suspenda...pana cand? That is the question!
Pana una alta, ea nu stie cu exactitate care ii este numele de familie; pentru ca daca va dori sa si-l schimbe, divortata fiind, i se cere docomentu' irevocabil. N-avem!
Pare mai simplu sa o declaram vaduva atunci...dar contestatia nu e facuta pe decizia de divort luata deja, ci pe cheltuielile de judecata. Hmm....
Punctul culminant: pe certificatul de nastere, precum si pe cel de casatorie al impricinatului (daca toti si-au facut treaba la timpul cuvenit), ar trebui sa fie inscris DECEDAT. Cand (daca) se va da o hotarare judecatoreasca definitiva ce ii atesta statutul de divortat, atunci, conform certificatului sau de casatorie, a divortat mortul!
PS: mai era si deznodamant, nu? Judecatorul decide...

luni, 25 octombrie 2010

Latura cinica a incurajarii

Ajung 10 minute de privit/ascultat stiri ca sa gandesti iremediabil: "mai rau nu se poate" sau varianta neaosa "astia sunt & ne cred niste tampiti!"
Mai rau nu se poate?
Think again...remember:




























































marți, 29 iunie 2010

Numb

E sentimentul sau, mai bine zis, lipsa vreunui sentiment care ma incearca in ultima vreme vis-a-vis de tot ce se mai intampla pe meleagurile autohtone. De la nesimtirea crasa a politicienilor, la scenariile apocaliptice in care se pierde frumusete de viitor de pensionar ce merge pe 70 (da' se tine teapan) - toate se stocheaza in memorie ordonat alfabetic ca intr-un raft de biblioteca; ce-i drept, biblioteca de proprietar de decapotabila si pisi roz. Nu foloseste decat sa sustina straturile groase de praf.
Poate o zvacnire de revolta s-a incapatanat totusi sa se faca simtita odata cu luarea la cunostinta a deciziei Curtii (Prea-)Constitutionale de a-si exclude tagma din hulitul proces al recalcularii pensiilor speciale. Inca functioneaza la noi principiul lui Caragiale: "Sa se revizuiasca, dar sa nu se schimbe nimic!"
Am enumerat cu rabdare in gand (iar prietenii stiu ca am suficienta) cam toate animalele domestice ce pareau a corespunde profilului: magari, porci, gaini proaste etc. Dar le-am epuizat si pe ele destul de repede...si inutil. Asa s-a dus revolta mea si, odata cu ea, si lupta mea interioara de a mai crede sau nu ca ne iese si noua macar!!! un lucru bun.
Incep sa ma ingrijorez. Lupta inutila blazeaza. N-as vrea. Dilema: sa fiu sobolanul care paraseste corabia (capitan Dan Diaconescu - raportez) sau tampitul care stinge ultimul lumina...la lumanare, ca de altceva nu mai avem bani?

sâmbătă, 15 mai 2010

Neeeext (generation), please!

Va reincepe un proiect care imi este foarte drag, dedicat tinerilor pasionati de resurse umane, mai precis o scoala de vara organizata de HR Club in Bucuresti.
Mai multe detalii, accesati site-ul evenimentului. Merita, e testat! :)

joi, 8 aprilie 2010

Ce facem pentru noi?

Nu sunt un fan al revistelor pentru femei...de fapt, ca sa fiu sincera pana la capat, singura ocazie cu care imi cade una in mana e umplerea timpului petrecut intr-un compartiment de tren in incercarea de a-i ignora pe cei mai dornici decat mine de o conversatie asa-zis interesanta.
Mai mult decat atat, nu sunt catusi de putin un fan al personajului.
Dar nu stiu de ce , din pagina plina de text a uneia dintre revistele de acest soi, mi-a atras atentia un citat si aparent tine cu incapatanare rigida sa ramana in memorie. M-am gandit ca daca il notez undeva, poate ma lasa in pace.
El suna cam asa: "La finalul unei zile cumplite in care am uitat de noi, ajungem tot la noi, la sufletul nostru, dar nu mai apucam sa-l privim. El sta in pozitia fetusului, cu genunchii la gura, speriat si ocupand tot mai putin spatiu. Ne intra sufletele la apa."
El mi-a servit drept motto de reflectie de Pasti. Si am multumit in gand pentru barcutele si colacii de salvare de pe lacul meu.
PS: Nu credeam ca o sa traiesc sa spun asta, dar felicitari Iulia Vantur!

sâmbătă, 27 februarie 2010

Advice recomanda

Mai jos aveti o lista cu cele mai interesante recomandari de pagini web din cultura colegilor din Advice, pe care am considerat ca ar fi pacat sa nu le fac publice:

1. Buticul de PR
2. Online tips for tech users, designers and bloggers
3. Colectie de poze retro
4. Tutoriale utile
5. Cele mai creative imagini masluite
6. Cum sa ai cel mai bun CV

Bonus: A family sticks together always...or maybe not quite?

marți, 23 februarie 2010

Buzele tale, doua petale...

Bineinteles ca e o manea. Si daca esti o singura anumita persoana si ma suni exact cand ma situez in centrul multimii de la metrou, s-ar putea sa ma inrosesc si apoi sa ma albastresc pana reusesc sa opresc sonorul la telefon. Dar stiu ca nu o sa faci asta...
Tine de ambitie si de capacitatea de a-ti demonstra ca nu ma las afectata de cate ori imi canti aceasta "melodie", pe care am avut odata nefericita si neinspirata pornire sa-ti marturisesc ca nu o suport. Ba mai mult, mi-am pus-o si pe telefon si am inceput sa retin si din versuri.
Si a inceput sa functioneze, nu ma mai afecteaza...si parca nici tu nu o mai canti cu aceeasi placere...in curand cred ca o sa pot sa o si sterg.
Ma intreb insa in cate situatii as putea aplica acum aceeasi strategie. Ar fi cateva (cel putin vreo 3) care imi trec prin minte acum, dar ma intreb daca merita. Sa le luam totusi pe rand.
Self reminder: daca citesti aici, adu-ti aminte ca ai auzit si mai rau: "buzele tale, ca doua petale..."

duminică, 7 februarie 2010

Cine incurca circulatia?

Da, se pare ca ninge...chiar viscoleste pe alocuri. Fapt pentru care majoritatea ne-am decis sa ramanem pe langa casa. Cu toate acestea, mai sunt cativa cei care n-au ascultat de prognoza si incurca dom'le traficul prin Bucuresti. Sau, dupa cum le place stimatelor autoritati sa declare, incurca mareata si profesionista lor actiune de deszapezire.
Citez: "Gagalicile astea mici sa stea acasa maine (adica luni), ca noi sa putem sa deszapezim orasul". Hint: face referire la copiii de gradinita si cei din clasele I-VIII...nu-i asa ca reprezinta o adevarata problema pentru circulatie?
PS: Ofer recompensa celui care recunoaste autorul memorabilului citat.

duminică, 31 ianuarie 2010

Un nou eveniment marca HR Club

Joi seara, derulata bine spre noapte, a avut loc cea de-a doua editie a Galei Premiilor de Excelenta organizata de HR Club, in cadrul careia au fost premiati top-performerii de anul trecut din domeniul resurselor umane.
Pentru a afla care au fost fericitii castigatori, consultati lista aici. Fiti cu ochii pe ei si anul acesta, se anunta lucruri si mai spectaculoase la orizont.
A special thanks goes to Carmen - sa nu ne uiti dupa ce pleci in Elvetia!...macar pentru o mini-vacanta :)
...a, si sa nu uit de baietii draguti de la Hilton, care au irosit niste alcool cu bune intentii si suc de portocale pentru incurajarea spiritului muncitor.
Fotografia mea
„Wait, I don't wanna kill you. I'm just trying to see your bubble!” „Ok, maybe just a little peek.”