Iata cum ziua de azi mi-a oferit primul subiect de pe lista: din pacate nu este unul prea placut. It goes like this:
Traversez pe partea cealalta a strazii: aceiasi 3 lucratori de la drumuri si poduri cu nesfarsita bere in mana se amuza de ciuda ca nu sunt bagati in seama. Mai merg 5 minute, gramada de lume grabita care nu se uita pe unde merge deoarece sta cu ochii pe portofelele sau gentile din dotare, de teama sa nu le fure cineva. Intru in magazin: aceeasi imbulzeala specifica, cosuri, carucioare, copii care dau din picioare ca au vazut nu stiu ce jucarie sclipicioasa. O ora - doua mai tarziu...de fapt, mai adaugati inca jumatate de ora pentru stat la coada...ies din magazin. Si sunt intampinata triumfal de un claxon: poate va intrebati de ce doar unul? Eram doar pe trecerea de pietoni. Soferii nostri ar trebui serios vorbind sa mai caute niste cuvinte prin dictionare, cine stie ce curiozitati mai descopera acolo! Si nu mai insist pe detalii gen noroi, frig, ingramadeala din metrou, asa-zisii colindatori-cersetori etc.
Cam asa arata zilele trecute o sesiune de cumparaturi, cand in sfarsit imi facusem si eu curaj sa caut cadouri de Craciun. Si este exact ziua in care tot spiritul de sarbatoare mi s-a dus pe apa sambetei!Traversez pe partea cealalta a strazii: aceiasi 3 lucratori de la drumuri si poduri cu nesfarsita bere in mana se amuza de ciuda ca nu sunt bagati in seama. Mai merg 5 minute, gramada de lume grabita care nu se uita pe unde merge deoarece sta cu ochii pe portofelele sau gentile din dotare, de teama sa nu le fure cineva. Intru in magazin: aceeasi imbulzeala specifica, cosuri, carucioare, copii care dau din picioare ca au vazut nu stiu ce jucarie sclipicioasa. O ora - doua mai tarziu...de fapt, mai adaugati inca jumatate de ora pentru stat la coada...ies din magazin. Si sunt intampinata triumfal de un claxon: poate va intrebati de ce doar unul? Eram doar pe trecerea de pietoni. Soferii nostri ar trebui serios vorbind sa mai caute niste cuvinte prin dictionare, cine stie ce curiozitati mai descopera acolo! Si nu mai insist pe detalii gen noroi, frig, ingramadeala din metrou, asa-zisii colindatori-cersetori etc.
Acum astept sa plec din Bucuresti, poate in alt timp si spatiu voi reveni la sentimente mai bune. Pe care sa pot sa le impartasesc cu cei carora le simt lipsa cand nu's (spre deosebire de multimea de musterii din magazinele de azi) la un cozonac cald si un vin fiert. Cred ca ceea ce-mi lipseste cel mai mult e mirosul de acasa, cand face mama cozonac "de bucatarie" - nu de Boromir, cum am vazut recent intr-o reclama - si de brad...dar, deh! e la moda bradul inalt (cel mai inalt din Europa, se spune) falnic si metalic.
Majoritatea a decis pentru mine, deocamdata.
Majoritatea a decis pentru mine, deocamdata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu